Mii de trupe internationale se retrag din Mali pe fondul intensificarii violentei, a influentei in crestere a Rusiei si a unei crize umanitare acute.
Germania a devenit cea mai recenta tara care si-a incheiat participarea la misiunea de mentinere a pacii ONU in aceasta tara instabila din Africa de Vest. Oficialii britanici au declarat ca 300 de soldati britanici trimisi in 2020 pentru a se alatura fortei Natiunilor Unite se vor intoarce mai devreme decat era planificat.
In deceniul de cand au fost desfasurati pentru prima data, fortele de mentinere a pacii ale ONU si mii de trupe franceze nu au reusit sa impiedice ca parti din Mali sa cada sub controlul unei insurgente extremiste islamice legate de grupuri precum Al-Qaida si Statul Islamic.
La inceputul lunii noiembrie, presedintele Emmanuel Macron a anuntat incheierea oficiala a desfasurarii franceze.
James Heappey, un ministru britanic al apararii, a declarat ca doua lovituri de stat in trei ani au subminat eforturile internationale de a promova pacea si ca guvernul malian lucreaza acum cu grupul de mercenari rusesti Wagner, pe care l-a acuzat de incalcari in masa ale drepturilor omului. „Parteneriatul guvernului malian cu grupul Wagner este contraproductiv pentru stabilitatea si securitatea de durata in regiunea lor”, a declarat Heappey parlamentului.
Presedintele ales al Mali, Ibrahim Boubacar Keita, a fost rasturnat in august 2020 de ofiteri suparati de esecurile de a retrage insurgenta jihadista.
Anul trecut, armata a fortat un guvern civil interimar si s-a inclinat dramatic spre Moscova, incheiend un acord prin care aproximativ 1.000 de luptatori din grupul Wagner, legat de Kremlin, au fost dislocati in baze in mare parte din Mali si care primesc arme rusesti.
Relatiile cu Franta, fosta putere coloniala si aliata traditionala a Mali, s-au deteriorat rapid dupa preluarea militara, in timp ce rapoartele despre violente si atrocitati impotriva civililor au crescut.
Heappey a spus ca contextul politic a facut imposibila continuarea desfasurarii britanice. „Acest guvern nu poate desfasura armata natiunii noastre pentru a asigura securitatea atunci cand guvernul tarii gazda nu este dispus sa lucreze cu noi pentru a asigura stabilitate si securitate de durata”, a spus el parlamentului.
„Prin… experienta noastra mai larga in Irak si Afganistan, suntem clari ca instrumentul militar nu ar trebui sa fie desfasurat in misiuni de contrainsurgenta sau de combatere a extremismului violent decat daca exista un angajament clar si convingator fata de progresul politic”, a spus Heappey.
Bamako a negat anterior sa apeleze la paramilitarii lui Wagner, recunoscand doar sprijinul „instructorilor” militari rusi. Consecintele alinierii regimului la Moscova au fost insa foarte clare, analistii sugerand ca obstructia tot mai mare a fortei ONU face parte dintr-o strategie mai larga.
Heappey a spus ca regimul de la Bamako a cautat in mod activ sa interfereze cu activitatea atat a misiunilor conduse de Franta, cat si a misiunilor ONU.
Fortele germane se afla in Mali din 2013 cu o prezenta de pana la 1.400 de soldati in cadrul misiunii ONU si s-au confruntat cu dificultati tot mai mari in ultimele luni. Au fost nevoiti in mod repetat sa suspende patrulele de recunoastere dupa ce li s-a refuzat dreptul de a folosi drone si alte aeronave pentru a-si proteja trupele.
Printre tarile africane, Coasta de Fildes a declarat ca acum isi retrage si contingentul. Patruzeci si sase de soldati din Coasta de Fildes au fost acuzati de mercenari si au fost retinuti de luni de zile.
Consiliul de Securitate al ONU si-a reinnoit mandatul pentru fortele de mentinere a pacii ONU din Mali pentru un an, la 29 iunie, desi guvernul malian s-a opus solicitarilor de a permite libertatea de miscare a anchetatorilor in drepturi din cadrul misiunii.
Operatiunea este una dintre cele mai mari ale ONU, cu 17.557 de militari, politisti, civili si voluntari dislocati. Ostilitatea populara fata de forta si fata de francezi a fost intensificata de activitatea pe retelele de socializare. Mali se numara printre cateva tari vizate in ultimii ani de operatiunile rusesti de dezinformare si influenta.
„Daca guvernul l-a cautat pe Wagner pentru ajutor in razboiul informational, poate fi multumit de rezultate”, a declarat Niagale Bagayoko, presedintele African Security Sector Network. „In capitala si pe retelele de socializare, au castigat razboiul opiniei impotriva Occidentului”.
Mali se confrunta cu atacuri jihadiste recurente din 2012, ca parte a unui val mai larg al violentei legate de militantismul islamic in regiunea Sahel, care a stramutat peste 2,5 milioane de oameni si a ucis peste 8.000 in 2022, potrivit unui grup de monitorizare.
Cel mai recent, zeci de mii de oameni au fost fortati sa-si paraseasca satele din Mali in timpul aparentelor atacuri sistematice ale gruparilor armate islamiste aliniate Statului Islamic din Sahara Mare. Extremistii au atacat zeci de sate si au masacrat zeci de civili in vastele regiuni de nord-est ale Mali, Menaka si Gao, care se invecineaza cu Nigerul.
„Grupurile armate islamiste din nord-estul Mali au desfasurat atacuri terifiante si aparent coordonate asupra satelor, masacrand civili, jefuind case si distrugand proprietati”, a declarat Jehanne Henry, consilier senior pentru Africa. „Guvernul malian trebuie sa faca mai mult pentru a proteja satenii expusi unui risc deosebit de atac si pentru a le oferi asistenta mai mare.”
Paramilitarii Wagner si fortele maliene par incapabile sa combata eficient insurgentii. Ambii au fost acuzati de incalcari sistematice ale drepturilor omului, inclusiv de o serie de masacre fara discriminare.
„Oamenii judeca dupa atrocitatile comise asupra civililor”, a spus Binta Sidibe Gascon, de la Kisal, un ONG. „De cand a sosit Wagner… asistam la o crestere exponentiala a numarului de victime civile.”
