Cele 16 tipuri de cunostinte si caracteristicile lor

Cunostinte directe

Ne confruntam cu cunoasterea directa atunci cand un subiect cognitiv cunoaste pe cineva sau ceva: este nevoie sa fi fost sau sa fii in contact direct cu cineva sau ceva . Este un tip de cunoastere destul de frecvent: avem experienta personala si directa a oamenilor si obiectelor lumii, a gandurilor si a senzatiilor noastre, astfel incat sa putem cunoaste direct prietenii, casa noastra, orasul nostru. , a iubirilor noastre, a durerilor noastre, a credintelor noastre, a dorintelor noastre…

Cunostinte de competenta

Denumita si cunoasterea aptitudinilor , implica detinerea unei anumite abilitati sau competente. Este vorba despre a sti sa faci anumite lucruri, cum ar fi sa vorbesti spaniola, sa mergi pe bicicleta, sa canti la vioara etc. Poate fi la fel de mult un know-how „automat”, ca in cazul stii sa respiri, sau o cunoastere dobandita, ca si in cazul stii sa joci baschet.

Cunostinte propozitionale

Se specifica in a sti ca o propozitie este adevarata . Raza sa este foarte larga, ganditi-va doar la cunostintele pe care credem ca le avem. De exemplu, as putea simti ca stiu ca: anaconda este o geamandura, barul de jos din casa este deschis pana la doua noaptea, ecranul computerului este in fata mea, Lucia este prietena mea etc. A avea o cunoastere propozitionala, insa, nu implica neaparat o cunoastere de competenta : putem, de exemplu, sa cunoastem toate propozitiile legate de tehnica schiului pentru ca le-am invatat dintr-un manual si, totusi, nu stim sa schiam.

Cunostinte explicite

Este acea forma de cunoastere care poate fi reprezentata intr-un fel, sau mai bine, care poate fi transferata de la un individ la altul printr-un suport fizic, cum ar fi o carte sau un film, sau direct printr-o conversatie sau o lectie. Un documentar, un manual, un curs, o enciclopedie…, toate sunt containere de cunostinte explicite.

Cunostinte tacite

Este forma de cunoastere care ne este cea mai proprie, adica ceea ce stim, desi uneori nu suntem in stare sa o explicam . Nu toate cunostintele tacite sunt intr-adevar explicite si, atunci cand sunt, nu este clar ca poate fi pe deplin asa. „ Know how”ceva este cunoasterea tacita, precum si acea forma particulara de cunoastere careia ii dam numele de „intuitie”. Si nu este nimic altceva decat abilitatea de a folosi inconstient propria experienta pentru a rezolva chiar si probleme foarte complexe intr-un mod aparent magic si inexplicabil. Majoritatea cunostintelor unui individ sau ale unui grup de indivizi sunt tacite si nu pot fi explicite, total sau partial. Intr-un sistem de cunoastere, asadar, fiintele umane nu sunt simpli utilizatori, ci o parte integranta a sistemului.

Cunostinte intruchipate

Este acea forma de cunoastere care, desi explicita, nu este imediat reutilizabila, dar, la randul sau , necesita extragerea cunostintelor . De exemplu, un proces se naste din formalizarea unei experiente, dar chiar fiind constienti de pasii pentru a-l executa, se poate ignora de ce trebuie executati in acest fel. Doar cei care au o anumita experienta pot intelege de ce acest proces a fost definit astfel. Un obiect poate avea cunostintele incorporate in ergonomia designului, sau in realizarea functionalitatilor sale.

Cunostinte teoretice

Cunostintele teoretice se bazeaza pe o interpretare a realitatii bazata pe referinte luate de altii, sau pe experienta directa si depind de comunicarea pe care o avem cu mediul. Exemple de acest tip de cunostinte se gasesc in cercetarea stiintifica, in cunostintele filozofice si in credintele religioase.

Cunostinte empirice

Cunoasterea empirica depinde in principal de experienta : poate fi obtinuta doar prin intrarea in contact cu lumea si prin participarea activa la ea. Ea construieste un cadru de reguli de baza care ajuta la o mai buna intelegere a modului in care functioneaza, iar un exemplu de cunostinte empirice este cunostintele legate de perceptiile spatiale si abstracte.

Cunostinte stiintifice

Cunoasterea stiintifica este poate cea mai recunoscuta, pentru utilizarea experimentelor repetate, si se distinge de celelalte categorii pentru ca se ocupa de informatii verificabile si obiective . De asemenea, mentine o perspectiva rationala si trage concluzii universale.

Cunostinte practice

Cunostintele practice se obtin prin realizarea unor actiuni care ajuta la modelarea comportamentului ; cu alte cuvinte, depinde in totalitate de efectuarea exercitiilor tehnice. Exemple de acest tip sunt cunostintele politice si etice.

Cunostinte formale

Principala caracteristica a cunostintelor formale este ca consta din informatii dintr-un anumit continut: este o informatie materiala sau specializata pe o anumita tema . Un exemplu este descoperirea diferitelor medicamente si vaccinuri.

Cunostinte filozofice

Cunoasterea filozofica se bazeaza pe formularea de idei si concluzii care incearca sa explice fiinta umana si mediul sau. Se folosesc metode reflexive, deductive si, mai ales, critice, s-ar putea spune ca este un tip de cunoastere care nu se multumeste cu obtinerea doar a datelor; obiectivul sau este de a demonstra existenta acelorasi date. Un exemplu este gandirea platoniciana, care afirma existenta a doua lumi opuse: cea a ideilor si cea a sensibilului.

Cunostinte religioase

Cunoasterea religioasa este aceea care se refera la credintele si valorile unei societati sau ale unei persoane. Foloseste informatiile obtinute in mod normal prin transmiterea lor prin traditie , cum ar fi originea fiintei umane prin povestea lui Adam si Eva.

Cunostinte intuitive

Cunoasterea intuitiva depinde de perceptie, deoarece in acest fel se pot obtine informatii instantanee despre mediu . Este posibil sa se genereze reactii diferite la acelasi stimul, intervin factori precum sentimentele si nevoile personale. Prin urmare, in acest caz motivul nu prevaleaza. Un exemplu este explicatia modului in care focul arde atunci cand intra in contact cu celulele corpului. In acest articol vorbim despre intuitie.

Cunostinte logice

Cunostintele logice incearca sa inteleaga ideile in functie de modul in care functioneaza, dar si de modul in care sunt legate intre ele. Procesul de rationament uman consta intr-o schema complexa de conexiuni si astfel se rezolva problemele cotidiene, deoarece ideile sunt comparate si clasificate. Un exemplu in acest sens sunt experimentele care se desfasoara pentru a rezolva problemele de zi cu zi, precum verificarea faptului ca apa poate umezi sau deteriora anumite materiale.

Cunostinte matematice

Cunostintele matematice au un caracter rational si coerent , la randul lor sunt legate de perceptia mediului. Aceasta cunoastere creeaza un gand care arata reprezentari exacte ale unei realitati, bazate pe valori numerice si, prin urmare, este complexa. Un exemplu este Teorema lui Pitagora, care se ocupa de relatiile laturilor unui triunghi.