Excesul de informatii in era mass-media

Termenul exces sau supraincarcare de informatii se refera la bombardarea informatiei cu care se confrunta astazi. Printre cauzele sale, se pot distinge mai ales doi factori: pe de o parte, cresterea rapida a ofertei de informatii si, pe de alta parte, utilizarea diferitelor canale de informare.de catre consumatori. Mai exact, mass-media precum televiziunea sau internetul difuzeaza o cantitate mare de informatii intr-un ritm ametitor. Astfel, nu doar bannerele tipice, ci si brosurile publicitare distribuite in centrele comerciale si fluturasii care ajung in cutiile postale sau pur si simplu gama variata de produse de pe lista de cumparaturi, obliga consumatorii sa se confrunte cu sute si sute de date. In plus, atunci cand va conectati la Internet cu telefonul mobil, asa cum fac majoritatea utilizatorilor, se pot primi si numeroase mesaje din diferite aplicatii. Aceasta explozie de date este cea care provoaca supraincarcarea de informatii.

Prea multe informatii pot face ca o persoana sa nu poata lua o decizie buna (de cumparare) . Factorul determinant aici este aceasta cantitate coplesitoare de date. La mijlocul anilor 1970, s-a ajuns la concluzia ca o crestere a volumului de informatii imbunatateste calitatea luarii deciziilor si ca aceasta se inrautateste daca o depaseste, ceea ce evidentiaza existenta unei frontiere naturale pentru creierul uman.

Supraincarcarea de informatii, asa cum este numita in engleza, poate fi exprimata in procente . Cand, de exemplu, o revista este rasfoita si sunt citite 10 pagini din 100, pastram doar 10 la suta din informatii. Restul, care se refera la supraincarcare de informatii, se ridica la 90 la suta.

Supraincarcarea informationala poate coplesi extrem de creierul uman si se poate spune in acest sens ca oamenii au de a face zilnic cu un volum de aproximativ 6.000 de informatii. Creierul trebuie sa le analizeze, in ciuda faptului ca majoritatea sunt irelevante, intr-o perioada scurta de timp si sa le relationeze intre ele, ceea ce afecteaza capacitatea de concentrare . In aceasta, eforturile mari legate de prelucrarea informatiei pot avea consecinte, de la oboseala si lipsa memoriei pana la sindromul generalizat de burnout profesional sau burn-out.

Psihologii si medicii au avertizat de multa vreme asupra consecintelor supraincarcarii informationale tot mai mari, care poate fi declansatorul stresului cotidian si poate duce la atacuri de migrena sau boli psihice.

Daca consumatorii sunt coplesiti de o cantitate mare de informatii, si mai ales daca aceasta provine din mass-media, creierul se izoleaza ca mecanism de protectie . De asemenea, supraincarcarea tot mai mare de informatii afecteaza si luarea deciziilor . Ca urmare a excesului de date, consumatorul isi pierde cumva capacitatea de a decide daca sa cumpere produsul sau nu si, cu aceasta , perceptia lor este slabita .. Astfel, de atunci ignora inconstient informatiile pentru ca majoritatea datelor pe care le primeste nu-i sunt de nici un folos. Un exemplu in acest sens este asa-numita orbire fata de bannere sau banner blindness pe Internet, care reprezinta o mare provocare pentru profesionistii in marketing, deoarece cu mesajele lor publicitare trebuie sa treaca dincolo de aceste bariere de perceptie.

Imprimeria a fost o cerinta fundamentala pentru difuzarea mass-media, deoarece datorita acesteia au inceput sa fie tiparite texte, pentru a putea fi transmise in mod general tuturor cititorilor, economisind timp. 

Johannes Gutenberg a inventat prima tiparna in secolul al XV-lea, o perioada in care inca nu se vorbea despre mass-media , termen inventat la inceputul secolului al XX-lea, cand ziarele tiparite au inceput sa ajunga la mii de cititori, iar radioul si televiziunea au cucerit ulterior. casele a milioane de oameni.

Volumul de diseminare a informatiei creste fara incetare, la fel si excesul de informatii , astfel ca diferitele sectoare ale mass-media se extind nelimitat. In acest fel, astazi exista nenumarate edituri de ziare, programe de televiziune si radio, precum si pagini web, ceea ce genereaza o crestere masiva a concurentei si a presiunii publicitare in diferite sectoare. Problema de baza in acest sens este ca oferta de media si informatie a crescut de secole cu mai multa intensitate decat cererea de informatie in sine. Prin urmare, nu este surprinzator faptul ca supraincarcarea de informatii este atat de mare. In termeni generali, dintre toate informatiile care sunt accesate sunt utilizatemai putin de 2% si acest lucru este asa daca mediile respective sunt utilizate timp de aproximativ 10 ore.

Supraincarcarea informationala releva diferente, desi minime, in functie de mediul utilizat. In urma cu cativa ani, cantitatea de supraincarcare informationala a fost mult mai mica, ceea ce are de-a face cu o utilizare si difuzare mai modesta a mass-media moderne. La fel, in urma cu doar cateva decenii, multi oameni aveau acces doar la televiziunea publica, la inceputul anilor 1990 internetul era inca la inceput, iar utilizarea smartphone-urilor a crescut masiv de la mijlocul anilor 2000. In prezent, utilizarea simultanaa diferitelor medii este comuna, cum este cazul, de exemplu, al televiziunii si al dispozitivelor mobile, ceea ce creste bombardamentul de informatii si marketerii isi unesc eforturile pentru a dezvolta masuri publicitare in diferitele medii pentru a influenta comportamentul de cumparare al consumatorilor.

Supraincarcarea informationala din partea mass-media, fapt ce este din ce in ce mai prezent, a devenit o problema serioasa pentru profesionistii din marketing, intrucat obiectivul acestora este acela de a face ca mesajele publicitare despre produsele lor sa iasa in evidenta din oferta in crestere de informatii. In acest fel, exista o puternica lupta concurentiala in care companiile fac tot posibilul pentru a atrage atentia consumatorilor cu mediile lor publicitare, lucru care este dificil din cauza varietatii tot mai mari de informatii care exista si care are drept consecinta cresterea smog de date.

Deoarece oamenii pot procesa doar o cantitate limitata de date, este firesc ca tot mai multi consumatori sa ignore informatiile pe care le percep .

Fiinta umana incearca sa asimileze si sa prelucreze o multime de date in fiecare zi, dar nu le poate memora pe toate, deoarece capacitatea creierului uman este limitata, ceea ce duce inevitabil la un blocaj atunci cand este primita o incarcatura excesiva de informatii. Multe dintre date nu depasesc pragul de perceptie al destinatarului si, prin urmare, nu sunt percepute in mod constient, ceea ce face clar ca creierul functioneaza ca un sistem de filtrare in care doar informatiile relevante raman in memorie.

Informatia perceputa poate trece prin trei etape: memoria imediata (sau memoria senzoriala ), memoria pe termen scurt (sau memoria de lucru ) si memoria pe termen lung . In aceasta din urma, linia de comunicare este intrerupta cu exceptia cazului in care persoana in cauza a sters sau a uitat anterior informatia din cauza nesemnificatiei acesteia.  

Sistemul de stocare functioneaza, ca sa spunem asa, ca un model pe trei niveluri : daca informatia a atins pragul primului nivel, aceasta trece la urmatorul, unde este procesata si, daca este necesar , stocata in memoria de lunga durata sau memorie la distanta, unde ramane cativa ani sau decenii. Amintirile legate de emotii sunt de obicei foarte importante si raman de obicei in creier toata viata. Din acest motiv, specialistii in marketing opteaza pentru marketing „emotionalizat” pentru a incuraja clientii sa-si cumpere produsele.

Fiecare dintre fazele acestui model prezinta diferente intre ele in raport cu perioada de depozitare . Astfel, in timp ce memoria imediata stocheaza informatii timp de cateva milisecunde, memoria pe termen lung face acest lucru de ani de zile. Prin aceasta, obiectivul principal al marketerilor este sa plaseze informatiile despre produsele lor in memoria pe termen lung a clientilor .

Memoria imediata este prima faza a perceptiei informatiei prin simturi. Din acest motiv, acest nivel se mai numeste si memorie senzoriala si este locul in care toate datele nefiltrate si inconstiente sunt stocate temporar. Memoria imediata este capabila sa stocheze cantitati mari de informatii , dar pentru o perioada de stocare foarte limitata ( milisecunde si secunde sunt unitatile de timp alocate acestui nivel). Daca informatia este considerata relevanta, aceasta trece la nivelul urmator, separand-o de restul informatiilor.

Memoria pe termen scurt sau memoria de lucru este a doua faza a filtrarii si proceseaza datele in mod constient. Timpul de stocare estimat este intre 20 si 45 de secundeiar in aceasta perioada relevanta datelor este determinata in mod activ si constient. In cazul informatiilor care nu sunt importante, aceasta nu obtine un nivel foarte ridicat de relevanta, asa ca in final ajunge sa fie eliminata (din acest motiv este posibil sa-ti amintesti mai bine zilele de nastere ale celor mai apropiati de tine decat ale persoane cu care nu cunosti).au o relatie apropiata). Daca este vorba de informatii importante care nu se afla in memoria pe termen lung, acestea sunt trimise direct acolo. Datele cele mai complexe si unele abilitati motrice precum inotul sau mersul pe bicicleta trebuie repetate de mai multe ori pentru a le pastra in minte pe termen lung.

Memoria pe termen lung este ultima faza a acestui model de stocare si, dupa cum sugereaza si numele, informatiile sunt stocate in ea pentru o perioada lunga de timp, adica ani de zile si chiar pentru o viata intreaga, astfel incat criteriul relevantei devine in acest caz un factor decisiv. Informatiile importante fac parte dintr-o retea de cunostinte, experiente si senzatii, iar reteaua complicata de date a memoriei pe termen lung poate fi astfel extinsa la nesfarsit.

Oamenii pot accesa aceste date atat constient, cat si inconstient, desi daca pot fi eliminate din memoria pe termen lung este inca in dezbatere. In acest sens, majoritatea oamenilor de stiinta considera ca motivul pentru care ceva este uitat este ca informatiile nu sunt disponibile sau au fost dezactivate.

Deoarece informatiile sunt stocate permanent in aceasta etapa, marketerii incearca sa -si pastreze informatiile despre produse in memoria pe termen lung a clientilor lor . Daca se folosesc masuri de publicitate emotionala, cu siguranta produsele vor avea o anumita valoare de recunoastere pentru destinatarii lor. Totusi, pentru a ajunge in aceasta faza a memoriei, publicitatea trebuie sa depaseasca fazele anterioare de stocare.

Prima bariera cu care se confrunta marketerii este depasirea pragului de perceptie umana , pentru ca daca nu ai dovezi ale acestora, logic nu pot fi cumparate. Procesul de perceptie functioneaza in felul urmator: fiinta umana colecteaza stimuli din mediul sau prin intermediul organelor sale senzoriale, dar pentru ca acestia sa fie analizati ca informatii in creier, este necesara activarea unei emotii, intrucat oamenii concep doar ca informatii dintr-un o anumita valoare senzoriala este importanta.

Ce inseamna asta pentru marketeri?

Ca stimulii pe care ii genereaza un produs trebuie sa aiba o anumita intensitate inainte ca consumatorul sa-i inregistreze, dupa care creierul poate procesa datele. O mica parte din stimulii dobanditi ajung, de asemenea, la pragul de perceptie, dar furnizorii de pagini web se bazeaza pe o intensitate ridicata a stimulilor pentru a atrage atentia consumatorilor.

Din cauza excesului de informatii, multi profesionisti in marketing recurg la campanii publicitare foarte atractive, intrucat obiectivul lor este de a canaliza pragul de perceptie a consumatorilor fata de produsele lor prin publicitate agresiva . In acest sens, se aplica motto-ul de a atrage atentia cu orice pret , iar cu cat anuntul este mai divers, mai izbitor si mai patrunzator, cu atat mai bine.Un exemplu paradigmatic al acestui tip de campanie este cel al magazinului de calculatoare si electronice Mediamarkt, care recurge in acest caz la comediantul spaniol Jordi Rios pentru a face publicitate marcii intr-un mod izbitor, amuzant si provocator, etalandu-si cele mai interesante caracteristici. produse si fara a uita celebra fraza „Nu sunt prost”. Comediantul spaniol apare interpretand mai multe personaje bine diferentiate, astfel incat brandul evidentiaza astfel versatilitatea produselor pe care le comercializeaza si diversitatea publicului tinta.

Ca urmare a cresterii supraincarcarii informationale si a schimbarii constante a pragului de perceptie, marketerii sunt nevoiti sa recurga la noi strategii. Acest lucru se realizeaza, intr-un fel, prin cresterea atractivitatii produselor pentru ca potentialii clienti sa fie constienti de ele, ceea ce este insotit de un exces de stimuli. Reclamele care sunt cel mai bine amintite sunt cele care sunt legate de emotii,cum este cazul, de exemplu, al lui Dove. Intr-una dintre reclamele sale de campanie, compania prezinta femei de diferite varste si tenuri cu un slogan care sustine frumusetea individuala. Obiectivul brandului este acela de a schimba imaginea sociala a femeilor si de a darama ziduri in raport cu canonul stereotip al frumusetii feminine, dand importanta frumusetii reale cu tot ceea ce presupune aceasta si fara limite de varsta.

Publicitatea nu ar trebui sa vizeze doar atragerea atentiei, ci si promovarea in functie de nevoile utilizatorilor si ale publicului tinta. Daca reusesti sa-i faci pe consumatori sa genereze asocieri pozitive cu produsele tale si sa-i lege de propriile nevoi, vei face ca produsele sa fie relevante pentru ei si ii vei incuraja sa le cumpere.

In ultimii ani, internetul a devenit cea mai importanta platforma de publicitate. Cu o supraincarcare de informatii de aproximativ 98,1% , specialistilor in marketing le este foarte greu sa trezeasca intentia de cumparare a clientilor. Timpul mediu estimat pentru o pagina de internet este de 40 de secunde, desi unele studii vorbesc despre cifre intre 8 si 12 secunde. Ceea ce este clar este ca pe internet este esential ca masurile de publicitate sa ajunga la utilizatori intr-o perioada scurta de timp. In acest sens, imaginile sunt deosebit de potrivite, deoarece creierul le poate procesa in cateva secunde. Totusi, trebuie luat in considerare faptul ca cu cat o reclama este mai scurta si cu atat provoaca mai multe senzatii, cu atat sunt mai mari sansele de succes . In acest sens, strategia de participare este, de exemplu, o alta solutie eficienta, care se refera la includerea problemelor actuale in marketingul produselor .

Marketingul unui produs in jurul unei anumite teme catre un public tinta care are un interes social ridicat trebuie sa transmita consumatorilor o lume de experiente. Daca este directionata catre publicul tinta potrivit, aceasta strategie poate genera asocieri extrem de pozitive.

Compania de telecomunicatii Telefonica este sponsor oficial al echipelor de fotbal precum Real Madrid. De asemenea, cu brandul Movistar, compania isi foloseste interesul pentru acest sport pentru a deveni sponsor al Federatiei Regale Spaniole de Fotbal (RFEF) pana la Cupa Mondiala din Rusia 2018. Prin aceasta, faciliteaza difuzarea meciurilor Ligii, Copa del Rey etc., iar in reclamele sale isi arata sprijinul pentru fotbalul national si multe alte sporturi.